POEZIA DE SÂMBĂTĂ - Inima e cât pumnul stîng - Adrian Suciu

Cîntă un om singur pe stradă şi nimeni

nu deschide fereastra. Latră un cîine singur
pe stradă şi nimeni nu deschide fereastra.

Şuieră vîntul singur pe stradă
şi nimeni nu deschide fereastra.

Iubita mea din piept, deschide tu fereastra
şi umple casa! Vom găsi un scăunel
pentru fiecare şi un pahar cu ceva. Vom
povesti despre lucruri îndepărtate şi
ne vor sticli ochii.

Inima unui om e cît pumnul lui stîng.
Cum să încapă în ea toate rugăciunile?
Cum să încapă în ea toate iubirile?
Cum să încapă atîtea şi atîtea lucruri în ea?

Nu-i aşa că, dacă aş veni eu acum
să-ţi spun că încap toate în pumnul mîinii stîngi,
m-ai socoti flecar?
Să ştii că Dumnezeu încape tot în pumnul mîinii stîngi!
Şi stepele Rusiei şi pustiile Africii şi grija pentru cei dragi,
mai dureroasă decît loviturile de moarte ale duşmanilor.

Sînt copii singuri pe stradă,
cu inima cît pumnul lor stîng şi nimeni nu deschide
fereastra. Deschide tu fereastra,
să nu mai fie copii singuri pe stradă!