NONPOEZIA DE MIERCURI

Nu sunt critic, sunt un cititor care s-a hotărât să nu mai tacă.  Vorbesc cum am chef despre ce am citit, aşa cum ei scriu după cum au chef, fără a fi citit.

O lacrimă
m-a-nlăcrimat
din raiul meu,
a curs
cum curge fuviul din pământ...
cu ea
aş vrea să mă agăţ
de Dumnezeu,
să urc la El
sau să-l cobor
în sufletul mărunt.
din raiul Lui
aş vrea să-mi fac scrisoare,
să-i scriu în fapte,... muţumire,
să-i scriu
că sufletul nu mă mai doare
şi să-i mai spun
că vreau să-i fiu
mărturisire.
Din raiurile noastre-mpreunate,
aş vrea să facem
un buchet
plin de iertare,
să dăruim
la lume
iubiri înaripate
şi să-i luăm din doruri,
păcat
şi-mpovărare.

,,o lacrimă/ m-a-nlăcrimat'' 
ce pocitanie de dulceagărie. nu ştiam că se mai scrie încă aşa...
e atâta  dragoste aici şi atata stare de bine edenica, incât simti cum iti cresc aripi si iti iei zborul către budă,  pentru a  deversa greaţa acumulată de ,,iubiri înaripate...doruri''. 
basta
e musai să-mi iau zboru'

Dya Cusurgescu